Bilanţ 2013: 29 degustări, 14 vizite la crame, 14 evenimente, 19 flashtasting-uri, 106 articole

La început de an, contabilul din mine, un domn insipid, cu ochelari, chelie, burtică, îmbrăcat la costum cu cămaşă albastră şi cravată roşie cu picăţele, s-a apucat de bilanţuri. Şi ce credeţi că i-a ieşit în final despre 2013, tot inventariind articolele scrise pe cele două site-uri, Vestik şi CDViN, şi pe blogul Pivnicer? O nebunie de bilanţ! 29 degustări, 14 vizite la crame, 14 evenimente, 19 flashtasting-uri, 106 articole, adică de-a dreptul câte o acţiune ori o scriere marca Vestik o dată la două zile. Mai ştiţi pe cineva să facă asta în scumpa noastră patrie oenologică, Republica Viticolă România?

Anul trecut, am plimbat vinul românesc prin America şi prin toată Europa, l-am prezentat pe scena din dormitorul bunicii, l-am scos în lume de dragul lui însuşi. Dovada, povestea linkuită a tuturor isprăvilor noastre, o puteţi citi, privi, savura în rândurile lungi de mai jos.

 

Prin ianuarie, suflând în mâini, am organizat un happening cu gangsteri imberbi în sediul clubului, ciocnind paharele în sunet de jazz şi de adolescenţă pierdută. Un pic mai încolo, am dat o fugă la Timişoara pentru a prezenta vinurile Vinarte în restaurantul Karageorge al prietenului nostru Mladen Galovici şi, de parcă n-ar fi fost de-ajuns, la scurt timp am ţinut o Nedee cu aceleaşi vinuri în Vestik club.  

La începutul lui februarie, acasă, am pus la cale un mic festival arădean cu vestici, vinveşti şi Cabernet Sauvignon de la Crama Oprişor, şi tot acasă am petrecut o seară de Diamant cu Villa Vinèa şi nenea Ionel. Cum se lansa pe atunci o nouă ediţie a unuia dintre vinurile mele preferate, am organizat în vinoteca proprie un inedit skypetasting cu Cuvée Charlotte şi ne-am permis, ca un preludiu la VINCE Budapesta 2013, să facem o degustare de Furmint-uri în Vestik club. La urmă, am decis să pornim în căutarea  adevăratei Feteşti Negre, cu ajutorul unui blind aniversar organizat tot în dormitorul bunicii.  

Din prima zi, martie ne-a lăsat un gust dulce, în cadrul unei degustări cu domniţe, mărţişoare, vinuri de desert şi alte plăceri de primăvară timpurie. Ne-am bucurat apoi, tot în clubul propriu, de prezenţa vinurilor şi oamenilor  atrăgători de la Crama Avincis şi am povestit în mod Franc şi Amarone despre summit-ul VinCE Budapest 2013, în vreme ce mezinul vestic ne arăta cum se poate face un flashtasting cu vinuri olteneşti pe limba unei agave. Ultimele zile ale lunii ni le-am petrecut în Bucureşti, la GoodWine, bucurându-ne de splendoarea unei verticale Vinarte, de un dulce detaliu marca Oprișor, trăind la vie en rosé cu prietenii din Drăgăşani, stând la taifas şi comparaţii cu oenologul Aurel Rotărescu, gustând colocviile Casei de vinuri Cotnari, vânând un Centaur, un Liliac şi Trei Fete Negre, ca apoi să povestim totul în cadrul unei radiografii sentimentale.

 

Şi uite aşa s-a făcut aprilie, cu o primă degustare-festin cu cinci vinuri şi invitaţi de pretutindeni în dormitorul bunicii, urmată de o foarte plăcută după-amiază cu menajeria maestrului Ma Cheng Xiang, urmată de o degustare de vinuri susţinută în stil Vestik la finalul unui vernisaj arădean. Mai apoi am pus în scenă un blind de cupaje premium şi ne-am dat seama că vinurile Cramei Liliac au pătruns în dormitorul bunicii, un fapt extraordinar care însă nu ne-a împiedicat să ne dăm un nou rendez-vous cu Vinarte. Despre festivalul Vinvest 2013 am purtat nişte conversaţii de salon, concluzionând că acesta a avut un gust picant-dulce-amar, în vreme ce inconfundabilul domn Săvulescu susţinea la sediul CDViN o degustare clasică, cu vinurile SERVE. La finele lunii, ne-am dat seama din nou că sweet is beautiful, vorbind cu Boris, în Detaliu, despre Crama Oprișor.

Întâia zi de mai am petrecut-o, ca de obicei, la Drăgăşani, acasă la Prince Ştirbey, devenind apoi vizitatori extatici, cu sau fără suzetă, la Crama Avincis. Întorşi acasă, am pregătit o întâmplare culturală cu sunet de tamburină, însă apoi ni s-a făcut iar dor de plecare şi am luat drumul Moldovei, pentru un flashtasting cu Cătălin pe Cătălina şi pentru o trăire de clipă la Crama Gramma. De parcă n-ar fi fost de-ajuns, ne-am mai dedat şila o degustare cu vinuri de Cotnari la ele acasă şi în curtea bunicii. Abia întorşi la Arad, ne aştepta o seară cu vinuri şi senzaţii magnum de la Crama Oprişor, dar şi un prilej de sărbătorire a unui mariaj fericit marca SERVE.

În debutul lunii iunie, aveam să trăim o bucurie inefabilă şi irepetabilă, în şaisprezece, la Crama Avincis şi să onorăm cu plăcere invitaţia la un festin cu parfum de roze la Prince Ştirbey şi Crama Bauer punct. La scurt timp a urmat o călătorie pe Zweigelt şi pe Târnavă, în scopul hedonist de a participa la un grătar cu Marcel Farcaș. După meciul oenologic din deplasare, l-am pregătit pe cel de acasă, pentru încă o seară Premium, încă o seară Selection cu vinurile Villa Vinèa. O nouă reprezentaţie de top în dormitorul bunicii a avut drept cuvinte cheie: Cotnari, tămâioasă, aniversare, sabrare, joben. Un pic mai încolo, am luat parte la un maraton de ziua

Cramei Avincis: patru degustări în 24 de ore. Şi cum venise vara, ne-am gândit să-i trimitem mezinului globetrotter al Asociaţiei Vestik o scrisoare pătată cu un strop de Caloian Rosé.

Iulie a început cu o seară rosé, cu buburuze, nostalgii toscane şi guşteri care au cucerit dormitorul bunicii, iar câteva zile mai târziu am descoperit şi rezolvat cu toţii o interesantă aritmetică oenologică: Caloian plus Penfolds plus Rosemount plus Boris egal o degustare reuşită. Nu foarte departe de dormitorul bunicii, singurul pescar împătimit al grupului a găsit de cuviinţă să implementeze un flashtasting de succes pe baltă cu un Zweigelt Rosé.

Liliacul s-a întors în dormitorul bunicii cu câteva vinuri senzaţionale la început de august, apoi am avut un vernisaj cu surprize la frapieră, în urbea de pe Mureş: degustare la şevalet,alături de Casa de Vinuri Cotnari. Clubul a găzduit apoi un alt eveniment, o degustare sentimentală, pe ritm de Pinot Noir, purtând semnătura LacertA. Un dor de mari călătorii ne-a mânat apoi prin toată Europa. Voiajul vinului românesc globetrotter a debutat cu un flashtasting cu Nedeea la Paprika şi-n Giebelstadt, a continuat cu un altul, în ploaie, cu Novac de Ştirbey sub umbrelă, în oraşul studenţiei lui Oliver Bauer şi ne-a dus până în Ţările de Jos, printre mori de vânt şi vaci de ipsos. Tot la sfârşit de august am petrecut o zi perfectă, cu Fetească Neagră, la Marea Nordului, ca să ajungem apoi în Belgia, la Gent şi Bruges, plimbând o Rusalcă Albă şi o Fetească Regală, şi în Arbre, pentru o întâlnire cu Phillipe, Poupette şi Rosé de la Avincis. Nu puteam părăsi însă Beneluxul fără a organiza un flashtasting de Dealu Mare într-un burg, în Luxem-burg. Excursia a continuat în Franţa, următorul popas fiind aux portes d'Alsace, alături de Isabelle şi Cuvée Amélie, şi în Elveţia, la Lucerna, printre lebede, credite şi Rusalcă.

În septembrie, aventurile noastre s-au mutat în Italia, unde am trăit mai întâi o întâmplare cu Fetească Neagră şi

Malvasia la cooperativa agricolă Cinque Terre, iar apoi am vizitat şi savurat Pisa şi Volterra, piatră romană pe piatră etruscă, şi pe deasupra câte un vin românesc. Tot în Toscana am făcut o incursiune la noua cramă Marchesi Antinori de la Bargino, pentru o degustare de 100 de milioane de euro şi pentru un interviu cu Albiera Antinori, am săvârşit un flashtasting cu Nedee, Novac şi blonde apetisante, la Monteriggioni şi San Gimignano, şi i-am făcut Florenţei o declaraţie de dragoste în compania lui Cuvée Andrei. Ultimul popas cu degustare înainte de a ajunge în ţară l-am făcut în Austria, pentru a spune Adio, Italia! Bine te-am regăsit, Bad Blumau! Acasă, după 7.000 de kilometri şi "n" degustări prin toată Europa, am regăsit intimitatea plăcută a clubului, organizând neobosiţi un blind de Pinot Noir, o provocare de mult așteptată.

Şi octombrie a fost o lună plină de evenimente, călătorii şi sărbători. Am trăit bucurii solare şi lacustre, în unsprezece, la Avincis, Prince Ştirbey şi Via Sandu, am pus în scenă un eveniment aromat în dormitorul bunicii şi am avut încă o întâlnire cu vinurile și Borisul Cramei Oprișor. Oaspeţi din toată lumea au făcut cunoştinţă apoi cu câteva dintre cele mai bune vinuri româneşti, în cadrul unui festin hypnotic petrecut tot acasă la CDViN. Unul dintre cele mai intense, interesante, dătătoare de fiori evenimente din club s-a petrecut la sfârşitul lunii, atunci când am avut parte cu toţii de senzaţii tari şi de vin de Halloween în dormitorul bunicii.

Noiembrie a fost de fapt luna GoodWine-ului de toamnă, eveniment pe care l-am degustat şi povestit pe larg. Mai întâi am dat ochi cu ISPITA de la Crama Oprişor, iar prima zi la cel

mai important salon de vinuri din România am trăit-o şi descris-o cu peniţa muiată în călimara cu Negru de Drăgăşani. Apoi am petrecut o altă zi nemaipomenită alături de Prince Matei, printre Grase, Feteşti Regale şi alte frumuseţi de la stand. La urmă ne-am dat o plăcută întâlnire cu Wine Princess şi Jidvei, micile mari crame de acasă. La Arad, până să nu vină blânda iarnă, am lăsat să pătrundă din nou în club, în chip magnum şi magnific, Vinarte și duhurile princiare ale anului 2000. 

În decembrie, de Moş Nicolae, am petrecut o seară de borangic în dormitorul bunicii, iar Mihai a povestit cum s-a înfiinţat la o chermeză în

Westfalia, cu Drăgaica de braţ. Dacă vreo clipă am crezut că Oliver, Raluca şi vinurile Ştirbey au susţinut ultimul spectacol al stagiunii 2013 în Vestik Club, ne-am cam înşelat. Aveau să urmeze încă două bisuri la sediul CDViN, unul de 2xsărbătoresc, alături de vinurile SERVE, şi încă unul pentru cinci invitaţi şi pentru noi înşine. În plus, am mai avut puterea să participăm la un party cu degustare, în deplasare, pentru prietenii CDViN şi să ne bucurăm, ca nişte copii răsfăţaţi, de întâlnirea cu nobilele vinuri albe ale lui Gabi Lăcureanu. Ce mai an, 2013! La mulţi ani, 2014!

Galerie foto: Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie