De cinci ani
încoace, Dani este ambasadorul CDViN la Groningen, în nordul Olandei. Student
la Hanze University of Applied Sciences,
mezinul clubului de vin arădean își împarte vacanțele muncind în dormitorul
bunicii, călătorind prin Mitteleuropa, fotografiind tot ceea ce este legat de vie
și de vin. De-a lungul anilor, a fost prezent la multe dintre festivalurile
importante pe care le-au bifat membrii clubului, a călătorit mii și mii de
kilometri în scop oenofil și a savurat, în actuala sa tinerețe, mii de vinuri de degustat într-o viață…
Pentru club,
vinurile și festivalurile Nordului nu mai sunt de acum o noutate. După periplul
de nouă mii de kilometri pe la Capul Nord, prin doisprezece țări și pe sub
diferite mări, pe la Moș Crăciun și prin Laponia, noi, ceilalți membri
înveterați ai CDViN, știm și ce gust are Château Olkiluoto, vinul încă
neinauguratei centralei nucleare finlandeze, și cum sună în papile vinurile Estoniei,
și cât de grozave sunt spumantele Poloniei, și care este cea mai nordică
plantație noncomercială a lumii, și unde poți găsi cele mai grozave vinuri daneze.
Atunci, în chip firesc, am găsit de cuviință să participăm și la acest festival de vin olandez și chiar să aducem acasă câteva vinuri din Țara Lalelelor și a morilor de vânt.
Atunci, în chip firesc, am găsit de cuviință să participăm și la acest festival de vin olandez și chiar să aducem acasă câteva vinuri din Țara Lalelelor și a morilor de vânt.
Groningen Wijnfestival este al doilea eveniment
oenofil ca importanță din Olanda, după cel care are loc la Amsterdam. Aflat la
a treia ediție, a adunat 38 de expozanți la stand, reprezentând magazine
online, promotori de vinuri regionale din toată lumea, producători de vin și
produse alimentare ș.a.m.d. România a fost reprezentată de două crame, Jidvei
și Aurelia Vișinescu, grație promotoarei Adela Camelia Schrage-Simeoni.
Până acum, festivalul a adunat cam două mii de participanți
anual, pentru ediția curentă, 2018, estimarea fiind de 2.500. Detaliul șocant
însă nu ține însă de faptul că festivalul este organizat în cel mai nordic mare
oraș olandez - Er gaat niets boven Groningen / Nimic
nu e mai (pre)sus de Groningen - că biletul costă cam 20 de euro pentru fiecare
dintre cele două perioade de patru ore dintr-o zi (au fost trei zile de
festival, între 28 și 30 septembrie), că fiecare pahar făcea o fisă a câte doi
euro sau că în fiecare an 40-50 de companii împart cele 38 de locuri oferite, cei
din urmă veniți sperând să le ocupe promovând de pe lista de așteptare,
întocmită cu opt luni înaintea evenimentului. Ci ține de locul în care se desfășoară
evenimentul, o impresionantă biserică în
stil gotic...
Apărând pe afișe drept Kerk te huur (Biserică de
închiriat), lăcașul este oferit pentru concerte, recepții, festivaluri, expoziții,
congrese, dineuri, evenimente de tot felul, iar banii obținuți servesc la
întreținerea sa în condiții excelente. Embelematică pentru Groningen, cu turnul
său aurit, Biserica Aa-kerk are o istorie multimilenară. Pe la anul 800, pe acest
loc exista o modestă capelă situată pe malul râului Aa, care avea să se transforme
cinci secole mai târziu într-o impozantă biserică parohială clădită în stil gotic sub
patronajul Sfintei Marii și al Sfântului Nicolae, acesta din urmă fiind și
protectorutl spiritual al pescarilor, îndeletnicire predilectă în epocă - și nu
numai - la Groningen.
Poate că unora, mai habotnici, acest stil pragmatic
al nu-mult-preacuvioșilor protestanți din nordul Olandei li se pare unul al
pierzaniei. Noi, însă, ca unii care am văzut atâta paragină, de ordin
arhitectural și spiritual prin părțile noastre ultraortodoxe, găsim de cuviință
că nu există mod mai ingenios, mai creativ și mai evlavios de a-ți păstra lăcașele
în viață decât cel inventat la Biserica Aa-kerk din Groningen. Lipsiți de fățărnicie
și deloc pupători în mod dramatic de moaște în glod, organizatorii reușesc să îi
adune pe oameni, deopotrivă credincioși ori laici, catolici ori reformați,
ortodocși ori neoprotestanți, copți sau necopți, într-un lăcaș reprezentativ al
orașului, la o împărtășanie aparte, nu neapărat canonică, dar sigur umanistă,
pe placul Celui care l-a creat pe om.
Cât despre studentul nostru de la Hanze, trebuie să
spunem că a fost extrem de încântat de atmosferă, de ținuta manifestării, de
consumul responsabil, de calitatea oamenilor prezenți și a vinurilor servite,
de frumusețea lăcașului care a găzduit totul. Între standurile vizitate s-au
numărat e-shop-urile Through the
Grapevine, Vino dei Colli, Wijnhandel Alexander, cel al promotorului
pe jumătate macedonean, pe jumătate olandez al brandului T’ga za Jug ( de Sud) din regiunea regiunea macedoneană Tikveš, secțiunea Beans&Grapes care includea standurile
României, ale SUA și Israelului, dar și cel al regiunii franceze Alsacia și departamentului
francez Jura. Cu sârguință, același membru CDViN a degustat apoi vinurile de la
standul magazinului Henri Bloem, care
oferă și licori olandeze. Dani și-a urmat, câteva zile mai târziu, promisiunea
făcutpă patronului acestui magazin, cumpărând de acolo două vinuri olandeze
pentru plăcerea membrilor de acasă ai clubului. Să mai amintim și alte câteva
standuri viziate cum ar fi Wijnhandel
Cahors, cu Malbecuri din regiunea franceză omonimă, MB MasterBlends cu importuri din Africa de Sud, wine clubul Sovino sau Fransekwaliteitswijn – cu studenții săi voluntari.
Participant entuziast de-a lungul a două zile de
festival, Dani a surprins totul în
imagini: turla aurită de la Aa-kerk, bucuria participanților, zborul unui
pescăruș-suflet, surâsul unei domnișoare încă necunoscute, aroma unui Souvignier
Gris, contururile arhitecturii ogivale, culoarea acestei toamne olandeze. Iar
textul său în engleză, pe care îl puteți citi aici, cuprinde mult mai mult
decât a încăput în aceste fraze încropite în limba română, opt zile mai târziu
și 1.500 de kilometri mai încolo, pe malul Mureșului, undeva în apropierea
dormitorului bunicii.