Anul 2025, de care ne-am despărțit cu plăcere, nu
fost neapărat foarte bogat în toate ale sale, aidoma 
celui anterior, 2024.
Rezumând, după ce am dat înapoi zilele, săptămânile și lunile cu ajutorul
articolelor publicate pe site-urile cdvin.ro
și vestik.ro și pe blogul Pivnicer, am regăsit 45 de consemnări.
Ele s-au referit la 17 degustări propriu-zise și la 8 evenimente speciale care
au avut loc în 
odăile bunicii, dar și la unele dintre festivalurile anului
trecut la care am participat sau pe care le-am urmărit. Blogul a fost dedicat
aproape exclusiv impresiilor de călătorie, adică ultimei noastre mari aventuri
europene, derulată prin Belgia, Portugalia și Germania.
Primele articole au fost, în ianuarie, bilanțul
pe 2024 și o evocare a călătoriei
mele și a lui Rhinocerus prin Gyula, iar prima degustare a anului ne-a oferit
nouă
vinuri marca Davino. Ne-am delectat apoi în cadrul unei seri
gourmet organizate acasă de prietenii Cipri&Alexandra.
La sfârșitul lunii am publicat primele două episoade ale călătoriei din mai
2024: O
escapadă de 12 zile prin Portugalia și Adio,
Belgia...!
Februarie a
debutat cu o degustare cu vinurile dobrogene care poartă marca Familia Vlădoi, susținută 
chiar de proprietar. Am povestit apoi despre Faro, orașul berzelor… și am organizat în club o degustare aniversară cu vinuri din Alto Adige, oficiată de prietenii de la
Tepaso. Pe blog, am povestit un episod extraordinar al călătoriei portugheze: Pescuit extrem la Sagres.
În martie, ne-am reîntâlnit mai întâi cu
amicul clujean Herbert Szasz pentru o inedită degustare de vin, 
șampanii, calvados, coniac și
rom. Am dedicat două articole Festivalului
RO-Wine de la Cluj și alte două taxelor
de import cu care a fost împovărată vechea lume a
vinului. În plus, în odăile bunicii, ne-am bucurat de licorile a trei
crame într-o singură degustare, toate
aparținând grupului Vintruvian Estates. Un nou episod dedicat Portugaliei, Beja
și Évora, l-am publicat pe blog și am scris apoi despre o
degustare restituită. La finalul lunii, Domeniul
Bogdan și-a prezentat vinurile în club pentru a treia oară.
La debut, luna aprilie a adus cronica reîntâlnirii cu
una dintre cele mai mari prietene ale clubului, 
Marinela Ardelean, și cu a sa carte degustată „50 de vinuri și
preparate din România”. Evenimentul anului a fost, foarte probabil, reunirea în
odăile bunicii a nemuritorului grup Divertis, pentru o sesiune de neprețuite vinuri și
autografe. Un alt episod despre Portugalia s-a numit Plimbare
printr-un paradis numit Ria Formosa. L-am
revăzut apoi pe Paul Fulea, care ne-a prezentat șapte dintre noile vinuri ale
cramei sale, Histria.
Mai a
început cu o degustare marca Herbert Szasz și cu o lungă noapte a alegerilor oenofile. Cum 
suntem cu toții neliniștiți ca
un prosecco exuberant și deloc primitivi precum unii care
și-au pierdut direcția, am lăsat fantasía să ne cuprindă la modul poético,
în speranța că oamenii, ca și vinurile, trebuie aleși pentru ceea ce au mai gran
în ei. Și cam asta s-a
și întâmplat… Am scris apoi despre Lisabona văzută de la o fereastră din
Alfama, despre marele
oraș pentru care am simțit o incomensurabilă dragoste la prima vedere.
O nouă cronică
lusitană am 
publicat-o la început de iunie,
La Gura Infernului, pe ritm de fado, apoi am
organizat un nou și creativ eveniment à la CDViN, de
Paștele Cailor (de la Letea). Un
pic mai târziu am trăit bucuria
unei verticale de Pinot Noir de la
Domeniile Franco-Române și am savurat Zghihare,
Busuioace și un strop de Fetească Neagră în
cadrul primei degustări în club dedicate exclusiv Domeniilor Averești.
În iulie,
pe caniculă, ne-a făcut plăcere să ne reîntâlnim cu Betty
Darabont și spectaculoasele vinuri 
care poartă numele
familiei sale și inconfundabila sa amprentă oenologică. Întregul
eveniment a fost ca un „cupaj” de oameni faini și vinuri faine, de pe la noi,
de prin Banat și Ardeal, un melanj de valori împărtășite de foarte, foarte
multă vreme.
Luna august a fost toridă și nostalgică. Am consemnat mai la urmă penultimul episod al periplului nostru european din 2024: Lisabona-Faro-Charleroi-Alsdorf. Tristeți ale despărțirii și bucurii ale revederii în țări atât de diferite.
Stagiunea oenologică
de toamnă a fost deschisă în septembrie
de inepuizabilul Herbert, alias The Wine 
Hunter, cu o degustare
de vinuri italiene, chiliene și franțuzești. Am avut parte apoi de o
seară de Alutus și Eminescu în dormitorul bunicii, înnobilată de prezența
soților Valeriu și Irinel Stoica. Un articol despre Festivalul
RO-Wine București, ajuns la a zecea ediție, și cronica
unei degustări de Merlot și Cabernet petrecute în curtea bunicii au
încheiat, din punct de vedere editorial și oenofil, luna.
Octombrie a debutat în forță cu o noapte albă în Galeria CDViN, parte dintr-un important eveniment 
național. Am participat apoi la festivalul local Vicii și Delicii, un eveniment generos în toate ale sale, cu excepția programului. Boris Ionescu a susținut apoi în odăile bunicii o nouă degustare cu vinurile Cramei Oprișor. La urmă, am publicat un reportaj legat de o nouă și cochetă cramă boutique de pe Drumul Vinului arădean: Artisan Winery.
La început de noiembrie, capul de afiș a fost
tradiționalul nostru eveniment numit HalloWine, la care 
și-au dat întâlnire, de data aceasta, Donald Trump, Pocahontas și Jack Sparrow, la un
pahar de vin marca HB Wine. Mai încolo am oferit, tot în dormitorul bunicii, unsprezece
vinuri pentru doctorii tuturor viețuitoarelor mari și mici. Ne-am revăzut în club apoi cu Șerban
Dâmboviceanu, coproprietar, care ne-a
dovedit încă o dată, dacă mai era nevoie, că a sa Cramă Corcova e de-a dreptul
Magna. Luna s-a încheiat cu un
alt eveniment oenologic aparte,
dedicat unor medici arădeni.
În decembrie, ultimul act oenofil 
în Vestik
Club a fost oficiat tot de Herbert Szasz. Amicul clujean ne-a prezentat șapte minunate vinuri și șampanii și două
rafinate whisky-uri japoneze. O experiență care pentru mulți a fost ca o inițiere, ca un fado, ca prima
zăpadă…
